Centrul cultural Casa Tranzit din Cluj a găzduit lansarea unui album dedicat memoriei celor care au pierit în Holocaust. Acest album face parte din proiectul intitulat Viitorul Memoriei, care a mai inclus la Cluj proiectarea unui film documentar, Iluziile Mele, precum și o dezbatere legată de ororile comise în lagărele morții. Din păcate, evreii din România au avut de înfruntat mai multe tipuri de Holocaust, atât în varianta pusă în practică în Transilvania de Nord de către autoritățile horthyste, cât și în varianta pusă în practică la ordinele Guvernului condus de criminalul de război Ion Antonescu.
Comunitatea evreiească din România a trecut prin încercări cumplite în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial. În vara anului 1940, România Mare, în care fuseseră deja adoptate mai multe legi antisemite, s-a prăbușit. În teritoriile ocupate de Uniunea Sovietică, adică în Basarabia și în Bucovina de Nord, evreii care dețineau fabrici sau magazine au avut de îndurat represiunea comunistă, îndreptată împotriva categoriilor sociale din care făceau parte. În Transilvania de Nord, ocupată de Ungaria horthystă, evreii au avut parte de ura rasială, care a culminat, în anul 1944, cu deportarea cvasitotalităților evreilor din acest teritoriu în lagărele naziste ale morții, după cum spune profesorul universitar Vasile Bogdan.
O altă formă a Holocaustului a fost comisă pe teritoriul care rămăsese sub control românesc. Armata a fost instrumentul principal al ororii. În unele cazuri, crimele comise din motive precum ura de rasă erau acoperite de rapoarte mincinoase, care afirmau că represiunea ar fi fost îndreptată împotriva unor comuniști sau sabotori. Însă rapoartele Poliției române îi contrazic pe autorii rapoartelor mincinoase, după cum remarcă istoricul Adrian Cioflâncă.
Armata română a fost implicată și în Holocaustul comis dincolo de Nistru. Episoade precum masacrul de la Odesa reprezintă unele dintre cele mai rușinoase pagini din istoria românilor. Însă au existat și români care s-au opus Holocaustului, precum Regele Mihai I sau Regina-Mamă Elena a României. Ea a fost declarată post-mortem Dreaptă între Popoare, pentru curajul cu care i-a înfruntat pe naziști și pe aliații lor români.
