Prof. univ. dr. Daniel Coriu, prof. univ. dr. Horia Bumbea și prof. univ. dr. Mihnea Zdrenghea solicită trasee mai rapide către diagnostic și dezvoltarea registrelor moderne de pacienți, instrumente esențiale pentru decizii mai bine fundamentate. În România sunt estimate anual 4.624 de cazuri noi pentru patru categorii importante de cancere de sânge. Lipsesc însă date naționale despre câți pacienți trăiesc cu adevărat cu aceste boli, cât durează drumul până la diagnostic și ce rezultate obține îngrijirea lor.

Cei trei specialiști propun pași clari pentru ca fiecare pacient să fie văzut, diagnosticat la timp și urmărit pe toată durata bolii. Ei s-au reunit la conferința de presă organizată de Swixx BioPharma Romania, împreună cu BeOne Medicines și FABC, sub mesajul „De la conștientizare la impact măsurabil”. Cu această ocazie, BeOne Care Foundation a acordat FABC grantul „2026 Access to Cancer Care Grant”, în valoare de 50.000 USD, pentru două proiecte FABC menite să îmbunătățească diagnosticul și managementul pacienților cu boli hematologice.

Diagnosticul la timp: semnale de alarmă, analize simple și trasee rapide

Prof. univ. dr. Daniel Coriu a arătat că soluțiile pentru un diagnostic la timp țin, în primul rând, de coordonare: trasee rapide, cu consult hematologic în cel mult 14 zile pentru suspiciunile neurgente, un protocol clar pentru analizele modificate, navigarea pacientului, informare și registre funcționale, cu o acoperire-țintă de 95% din cazuri.

„Avem cadrul legal și avem specialiștii, dar fără registre funcționale nu avem timpi de diagnostic măsurați și nu putem evalua programele. Orice politică viitoare este condusă cu bandaj pe ochi”, spune prof. univ. dr. Daniel Coriu.

Leucemia limfocitară cronică: îngrijire care continuă ani de zile

Prof. univ. dr. Horia Bumbea a vorbit despre leucemia limfocitară cronică (LLC), o boală cu care pacienții trăiesc ani de zile. Potrivit reperelor internaționale (JAMA, 2023), 70-80% dintre pacienți nu au simptome la diagnostic, iar aproximativ o treime nu vor avea niciodată nevoie de tratament.

„Îngrijirea pacientului cu LLC continuă și în anii fără tratament. Ce măsurăm putem gestiona: indicatorii de urmărire ne pot arăta ce primește pacientul și unde putem întări continuitatea îngrijirii”, spune prof. univ. dr. Horia Bumbea.

Prof. Horia Bumbea propune o raportare specifică pentru LLC, coordonată de INSP și Ministerul Sănătății, un pilot de îngrijire integrată în două-trei județe, precum și comunicare structurată la diagnostic, informații scrise pentru pacienți și acces la sprijin psihologic.

„Fiecare pacient contează”: un pilot care poate deveni model național

Prof. univ. dr. Mihnea Zdrenghea a arătat că, în acest moment, nu există estimări românești naționale specifice LLC, iar în 2020 o inițiativă de registru a avut software, dar nu și personal dedicat finanțat. El propune un pilot în 3-5 centre, interoperabil cu Registrul Național de Cancer, cu evaluare la 12-18 luni înainte de extindere, cu oameni dedicați, nu doar cu software.

„Fiecare pacient contează. Un registru documentează traseul pacientului și ne ajută să trecem de la numărarea cazurilor la urmărirea îngrijirii. Avem deja experiența centrelor care își urmăresc pacienții; un pilot bine construit, cu oameni dedicați, poate arăta cum extindem acest model la nivel național”, spune prof. univ. dr. Mihnea Zdrenghea.

Pacientul, partener în decizie: No Patient Like Me

Antonia Mueller, directoare pentru afaceri corporative a BeOne Foundation, a vorbit despre importanța unei decizii comune, medic-pacient, în ceea ce privește tratamentul: medicul explică opțiunile, beneficiile și riscurile, iar pacientul își spune preferințele și prioritățile. Trei din patru persoane care trăiesc cu LLC preferă un rol activ în deciziile de tratament, însă doar una din cinci simte că îl are. Pacienții descriu o povară asupra calității vieții pe tot parcursul bolii – în viața de zi cu zi, emoțional și prin povara tratamentului –, inclusiv după încheierea acestuia.

Ce arată datele din teren

În caravana „Acces la Îngrijire”, derulată în septembrie-octombrie 2026 de FABC în mediul rural tot cu sprijinul unui grant BeOne, 627 de participanți și-au efectuat hemoleucograma, iar 145 dintre ei (23%) au primit recomandare de reevaluare.

„O analiză modificată nu înseamnă automat cancer, însă nici nu trebuie ignorată. Cu atât mai mult cu cât, frecvent, persoanele testate în caravană ne mărturiseau că nu obișnuiesc să își facă anual analizele de sânge”, explică Lorenzo Radu, coordonator de programe FABC.

Cu ocazia întâlnirii, BeOne Care Foundation, organizația non-profit înființată de BeOne Medicines pentru a reduce barierele de acces la îngrijirea oncologică, a acordat FABC grantul „2026 Access to Cancer Care Grant”, în valoare de 50.000 USD, care va sprijini două proiecte menite să îmbunătățească diagnosticul și managementul pacienților cu boli hematologice.

Întâlnirea cu presa, aflată la a doua ediție, a fost organizată de Swixx BioPharma Romania, reprezentantul BeOne Medicines în România, împreună cu FABC, sub mesajul „De la conștientizare la impact măsurabil”. Au participat Georgiana Levivier (directoare generală a Swixx BioPharma Romania and Moldova), Antonia Mueller (directoare pentru afaceri corporative a BeOne Foundation), Carole Coudray (directoare generală a Incubator Cluster, CEE, Baltics and Greece, BeOne) și reprezentanții FABC.

BeOne Medicines este o companie globală de oncologie, cu un model integrat care acoperă cercetarea, dezvoltarea, producția și comercializarea terapiilor pentru cancer. Compania este prezentă în peste 40 de piețe de pe șase continente, are aproximativ 12.000 de angajați la nivel global, iar aproximativ 2 milioane de pacienți au fost tratați până acum cu medicamentele sale. BeOne are parteneriate cu peste 75 de organizații de pacienți și de advocacy din întreaga lume, pentru a înțelege mai bine parcursul pacienților cu cancer, a reduce decalajele în educație și diagnostic și a îmbunătăți accesul la îngrijire.

BeOne Care Foundation este o organizație caritabilă nonprofit independentă, înființată de BeOne Medicines pentru a contribui la eliminarea barierelor din calea accesului la îngrijire oncologică în comunitățile defavorizate din întreaga lume. Prin granturi și parteneriate strategice, fundația sprijină programe care extind accesul la tratamente oncologice inovatoare, consolidează capacitatea sistemelor de sănătate locale și îmbunătățesc rezultatele pacienților în regiunile în care accesul la îngrijire rămâne limitat.

No Patient Like Me este un program dezvoltat de BeOne Medicines în colaborare cu CLL Advocates Network. Pornind de la experiențe reale ale pacienților din întreaga Europă, programul urmărește să încurajeze discuții holistice despre tratament în îngrijirea LLC și să ofere resurse care îi ajută pe oamenii care trăiesc cu LLC să vorbească despre prioritățile și preferințele lor. 

Swixx Group este o platformă independentă de comercializare farmaceutică, care gestionează portofoliul companiilor internaționale pe piețe unde acestea nu sunt prezente direct sau aleg să se retragă. Cu peste 1.700 de angajați în 46 de țări și vânzări de 1,2 miliarde euro în 2024, Swixx acoperă segmente precum oncologie, boli rare, vaccinuri și OTC. În România, Swixx reprezintă portofoliul BeOne, care asigură accesul pacienților la terapii inovatoare în domeniul hemato-oncologiei.

Fondată în 2005, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) reunește 22 de asociații locale și reprezintă peste 85.000 de pacienți, supraviețuitori și voluntari. Misiunea sa este de a susține drepturile pacienților cu cancer prin advocacy și colaborare cu autoritățile și organizațiile internaționale.

O situație în permanentă schimbare

În ultimii treizeci de ani, onco-hematologia românească a traversat una dintre cele mai profunde transformări din medicina contemporană. Dacă la mijlocul anilor 1990 multe dintre malignitățile hematologice — leucemiile acute și cronice, limfoamele Hodgkin și non-Hodgkin sau mielomul multiplu — erau diagnosticate tardiv și aveau un prognostic rezervat, astăzi România se aliniază tot mai mult la standardele europene atât în ceea ce privește depistarea precoce, cât și terapiile inovatoare.

Analiza evoluției incidenței acestor afecțiuni în ultimele trei decenii (1996–2026) scoate la iveală un paradox aparent: numărul cazurilor raportate anual a crescut constant, dar această creștere reflectă în egală măsură îmbătrânirea populației și, mai ales, o capacitate de diagnosticare incomparabil mai precisă decât în urmă cu trei decenii.

Anii 1990 și începutul anilor 2000: Subdiagnosticare și raportare fragmentată

În prima decadă analizată (1996–2005), datele epidemiologice privind cancerele de sânge din România erau marcate de o subraportare semnificativă. În lipsa unui registru național complet funcțional de cancer și a laboratoarelor moderne de imunofenotipare sau citogenetică, multe forme de mielom multiplu sau limfoame indolente la pacienții vârstnici rămâneau nediagnosticate sau erau atribuite altor cauze.

Conform estimărilor internaționale (GLOBOCAN) și rapoartelor de sănătate publică din acea perioadă, incidența cumulată a malignităților hematologice în România se situa vizibil sub media Uniunii Europene, nu pentru că populația ar fi fost mai puțin expusă, ci din cauza accesului limitat la investigații de înaltă performanță în afara marilor centre universitare precum București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara sau Târgu Mureș.

Modernizarea diagnosticului și creșterea curbei epidemiologice (2006–2016)

Aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 și dezvoltarea laboratoarelor de hematologie moleculară au schimbat radical tabloul clinic. Introducerea pe scară largă a citometriei în flux, a testelor PCR și a analizei mutațiilor genetice a permis identificarea exactă a subtipurilor de leucemie (cum ar fi leucemia mieloidă cronică sau leucemia limfocitară cronică) și a limfoamelor non-Hodgkin.

În acest interval, rata de incidență standardizată a început să urce constant spre media Europei Centrale și de Est:

  • Limfoamele non-Hodgkin au devenit cea mai frecventă categorie de neoplazii hematologice diagnosticate la adulți.

  • Mielomul multiplu a înregistrat una dintre cele mai accelerate creșteri ale numărului de cazuri noi, direct corelată cu creșterea speranței de viață și cu îmbătrânirea demografică.

  • Leucemia acută limfoblastică (LAL) și limfomul Hodgkin au continuat să reprezinte principalele diagnostice onco-hematologice la copii și adulții tineri, dar cu rate de vindecare în creștere spectaculoasă.

Ultimul deceniu: Impactul demografiei, al terapiilor țintite și al registrelor clinice (2017–2026)

În ultimii zece ani, numărul anual de cazuri noi de cancere hematologice în România s-a stabilizat la aproximativ 4.500 – 5.200 de diagnostice noi pe an, care reprezintă circa 7–8% din totalul cazurilor de cancer înregistrate la nivel național.

Un fenomen medical major al acestei perioade este creșterea prevalenței (numărul total de pacienți care trăiesc cu boala). Datorită introducerii inhibitorilor de tirozin-kinază, a anticorpilor monoclonali, a imunoterapiilor și a terapiilor celulare de tip CAR-T în centrele de excelență din România, afecțiuni precum leucemia mieloidă cronică sau anumite forme de mielom multiplu au fost transformate din boli rapid fatale în afecțiuni cronice controlabile pe termen lung.

Evoluția principalelor malignități hematologice în România (1996–2026)

Tip de afecțiune hematologică Grupa de vârstă cel mai frecvent afectată Tendința incidenței (ultimii 30 de ani) Factori determinanți ai evoluției
Limfoame non-Hodgkin (LNH) Adulți (peste 55–60 ani) Creștere constantă Îmbătrânirea populației, diagnostic imunohistochimic avansat, factori de mediu
Leucemii (acute și cronice) Copii (LAL) / Vârstnici (LLC, LAM) Creștere moderată, stabilizare recentă Acces la citometrie în flux și teste moleculare; detecție precoce prin analize de rutină
Mielom multiplu Vârstnici (peste 65 ani) Creștere accentuată Creșterea speranței de viață și screening mai eficient al anemiilor și leziunilor osoase
Limfom Hodgkin Tineri (15–35 ani) și peste 55 ani Relativ stabilă Răspuns terapeutic foarte bun; rate de supraviețuire la 5 ani de peste 80–85%

Provocările următoarelor decenii: Echitatea teritorială și prevenția secundară

Deși progresele din ultimele trei decenii sunt incontestabile, specialiștii în hematologie subliniază că România se confruntă în continuare cu provocări structurale importante. Discrepanțele dintre marile centre universitare și spitalele județene referitoare la accesul rapid la diagnosticul molecular, deficitul de medici hematologi în anumite regiuni și necesitatea operaționalizării complete a Registrului Național de Cancer rămân priorități majore.

Totodată, pe măsură ce populația României continuă să îmbătrânească, presiunea asupra centrelor de transplant medular și a bugetelor destinate terapiilor inovatoare va crește. După treizeci de ani în care a învățat să diagnosticheze cu precizie cancerele de sânge, sistemul medical românesc are acum misiunea de a asigura fiecărui pacient, indiferent de județul în care locuiește, acces egal și rapid la tratamentele care transformă aceste diagnostice în povești de supraviețuire.

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca scoate la concurs mai multe posturi vacante

Comments

comments

By UP News