Clujul se confruntă cu noi provocări din domeniul ecologiei. Decontaminarea unor zone poluate intens în perioada comunistă, reîmpădurirarea unor suprafețe aride din zona Câmpiei Transilvaniei sau păstrarea unor vechi soiuri și rase românești reprezintă adevărate provocări în domeniul mediului.
Clujul s-a confruntat cu unele dintre cele mai spinoase provocări din domeniul protecției mediului. Pentru construirea Autostrăzii Transilvania, a fost nevoie de decontaminarea a zeci de hectare poluate grav de fostele Uzine Chimice Turda. Sute de tone de deșeuri periculoase au fost transportate în cariere dezafectate de piatră.
O altă mare provocare a fost gestionarea celei mai mari halde de deșeuri din Transilvania, gestionată de Consiliul Județean Cluj. După ce, ani la rând, Clujul a fost codaș în acest domeniu, Consiliul Județean a venit cu o abordare inovatoarea, care a schimbat complet regulile jocului. Deșeurile care nu pot fi reciclate sunt supuse unei proces de dezintegrare moleculară care le transformă în energie electrică. Instalația a fost inventată de un inginer din Târgu-Mureș, școlit la Cluj, Szakacs Janos.
Însă rămân și alte provocări, legate de biodiversitate. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară depune eforturi serioase pentru a salvat soiuri și rase vechi românești. Așa ar fi ridichile de Apahida, lungi și albe, total diferite de ridichile comune de lună, roșii și rotunde, roșiile românești Inimă de bou, soiul de struguri Iordana sau Bivolul Românesc, oaia merinos de Jucu ori porcul negru de Bazna. Nucleele genetice ale tuturor acestora se află în Transilvania, iar universitatea clujeană se bazează pe specialiștii locali pentru a asigura conservarea acestor rase și soiuri.
Facultatea de Business din cadrul UBB obține prestigioasa acreditare internațională AACSB
