SECȚIUNEA I: Definește profilul profesional și personal al cercetătorului, precum și cadrul general în care se desfășoară activitatea sa.

1. Profilul cercetătorului și parcursul profesional:
   • Vă rugăm să prezentați pe scurt parcursul dumneavoastră academic și profesional (nume, prenume, grad didactic, vârstă, domeniul de cercetare). Ce anume v-a ghidat pașii către domeniul dvs. de activitate?

Sunt Claudiu Matei, medic primar neurochirurg în cadrul Spitalului MedLife Polisano și șef de lucrări universitar, Facultatea de Medicină, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, iar activitatea mea profesională se desfășoară la intersecția dintre practica clinică, activitatea didactică și cercetarea medicală. Domeniile mele principale de interes sunt neurooncologia, neurochirurgia pediatrică, chirurgia hipofizară și integrarea tehnologiilor moderne – precum, neuronavigația, monitorizarea neurofiziologică intraoperatorie, radiomica și inteligența artificială – în practica neurochirurgicală.

Excelența în cercetarea medicală nu se măsoară doar prin numărul de articole publicate sau prin valoarea granturilor câștigate. Ea înseamnă capacitatea de a transforma provocările întâlnite zilnic, în practica medicală, în întrebări științifice relevante, iar răspunsurile obținute să genereze cunoaștere nouă și să se traducă în beneficii concrete pentru pacienți. În esență, cercetarea de excelență este cea care reușește să reducă distanța dintre laborator și patul bolnavului.

În ceea ce mă privește, preocuparea pentru cercetare a început încă din perioada studenției, când am dezvoltat un interes deosebit pentru neuro-oncologie. Primele activități științifice s-au concretizat prin participarea la proiecte de cercetare, publicarea de lucrări și elaborarea lucrării de licență, intitulată „Edemul papilar în patologia tumorală endocraniană”. Ulterior, mi-am aprofundat activitatea academică prin teza de doctorat, „Contribuții la tratamentul tumorilor de orbită”, care a reprezentat o etapă importantă în formarea mea ca cercetător și clinician. De-a lungul anilor am continuat activitatea de cercetare prin publicarea de articole și capitole de carte, participarea la proiecte științifice și implicarea în organizarea de manifestări academice. Un proiect de suflet este conferința internațională de neurooncologie CARE4Cancer, pe care o organizăm anual la Sibiu, sub egida Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Ajunsă deja la a patra ediție, această conferință a devenit o platformă de dialog între specialiști din multiple domenii implicate în diagnosticul și tratamentul tumorilor sistemului nervos, reflectând convingerea mea că progresul în medicină se realizează prin colaborare interdisciplinară și schimb continuu de cunoștințe. Privind retrospectiv, ceea ce mi-a ghidat pașii către acest domeniu a fost fascinația pentru complexitatea creierului uman și dorința de a contribui la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente și mai sigure pentru pacienți. Cred că cercetarea și practica medicală nu sunt două activități separate, ci două componente ale aceleiași misiuni: aceea de a înțelege mai bine boala pentru a putea oferi pacienților cele mai bune șanse la o viață cât mai apropiată de normal.

1. • Având în vedere dinamica actuală a lumii științifice, cum v-a influențat background-ul personal sau interacțiunea cu medii internaționale / multiculturale viziunea asupra cercetării?

Activitatea într-un mediu internațional a avut un rol esențial în formarea mea profesională și în modul în care privesc cercetarea astăzi. Am avut oportunitatea de a desfășura activități profesionale și de formare în centre din Franța, Spania și Germania, atât în perioada pregătirii de specialitate, cât și ulterior. Aceste experiențe, alături de participarea constantă la congrese și cursuri internaționale și de colaborările științifice concretizate prin articole publicate împreună cu specialiști din România dar și din alte țări, mi-au oferit acces la perspective diverse asupra practicii clinice, educației medicale și cercetării. Acest contact direct cu diferite școli și culturi medicale a contribuit semnificativ la formarea viziunii mele profesionale și academice. De asemenea, apartenența la numeroase societăți științifice naționale și internaționale – printre care Societatea Română de Neurochirurgie, Societatea Română de Neurofiziologie Electrodiangostică ASNER, Societatea Europeană de Neuro-Oncologie (EANO), Societatea Europeană de Neurochirurgie (EANS), Asociația Americană a Neurochirurgilor (AANS), Congress of Neurological Surgeons (CNS) și Pituitary Society – mi-a oferit oportunitatea de a interacționa direct cu lideri de opinie, cercetători și clinicieni care influențează dezvoltarea neurochirurgiei la nivel mondial. Un aspect de care sunt deosebit de mândru este faptul că fac parte de peste 10 ani din Boardul Societății Europene de Neurochirurgie Pediatrică (ESPN), experiență care mi-a oferit o perspectivă privilegiată asupra modului în care se dezvoltă cercetarea, educația și colaborarea profesională la nivel european. Aceste interacțiuni m-au ajutat să înțeleg că cercetarea modernă este, prin definiție, colaborativă și internațională. Participarea la astfel de rețele profesionale îți oferă nu doar acces la cele mai noi descoperiri, ci și posibilitatea de a cunoaște personalități remarcabile implicate în cercetare, activitate clinică și educație medicală la nivel mondial. Acest schimb continuu de idei și experiențe reprezintă una dintre cele mai valoroase surse de inspirație și dezvoltare profesională. Cred că una dintre cele mai importante lecții pe care le-am învățat din colaborările internaționale este aceea că excelența în cercetare nu se construiește izolat, ci prin colaborare, dialog și deschiderea către perspective diverse, având întotdeauna ca obiectiv final îmbunătățirea îngrijirii pacienților.

Delimitarea domeniului/topicului de cercetare:

1. • Cum ați defini, pe înțelesul publicului larg, domeniul/topicul căruia vă dedicați în acest moment?

În prezent, activitatea mea de cercetare este concentrată asupra utilizării inteligenței artificiale în neuro-oncologie, în special pentru diagnosticul și monitorizarea metastazelor cerebrale. Fac parte din proiectul internațional A-BEACON (AI-based Brain Metastases Tracking and Segmentation), care își propune să dezvolte instrumente capabile să identifice, măsoare și urmărească automat metastazele cerebrale pe imaginile RMN. Pe înțelesul tuturor, încercăm să oferim medicilor o „a doua pereche de ochi” digitală, capabilă să analizeze rapid și precis un volum foarte mare de informații imagistice. Scopul nu este înlocuirea medicului, ci sprijinirea acestuia în luarea unor decizii mai rapide și mai bine fundamentate. În final, beneficiarul direct este pacientul. O detectare mai precisă a leziunilor, o monitorizare mai eficientă a răspunsului la tratament și o evaluare mai obiectivă a evoluției bolii pot contribui la personalizarea tratamentului și la îmbunătățirea rezultatelor terapeutice. Acesta este, de fapt, unul dintre obiectivele majore ale medicinei moderne: utilizarea tehnologiei pentru a oferi fiecărui pacient tratamentul potrivit, la momentul potrivit.

1. • Care sunt principalele transformări sau tendințe pe care le observați în prezent în acest ecosistem științific?

Cred că traversăm una dintre cele mai dinamice perioade din istoria cercetării biomedicale. Principala transformare este trecerea de la o medicină bazată predominant pe experiență și observație către o medicină bazată pe date, în care informațiile clinice, imagistice, moleculare și genetice sunt integrate pentru a sprijini deciziile terapeutice.

În neuro-oncologie, observăm o dezvoltare accelerată a inteligenței artificiale, a radiomicii și a modelelor predictive capabile să extragă din imaginile medicale informații care nu pot fi identificate prin evaluarea vizuală convențională. Aceste tehnologii permit nu doar diagnostice mai precise, ci și estimarea răspunsului la tratament sau a prognosticului pacientului.

În același timp, observăm o orientare tot mai puternică către medicina personalizată. Scopul nu mai este doar tratarea unei boli, ci identificarea caracteristicilor specifice fiecărui pacient pentru a putea alege tratamentul optim. Cred că în următorii ani vom vedea o integrare din ce în ce mai profundă între inteligența artificială, imagistica medicală și datele biologice, ceea ce va transforma modul în care diagnosticăm și tratăm bolile neurologice și oncologice.

Cadrul proiectului de cercetare:

1. • Care sunt cele mai noi proiecte la care lucrați și care a fost problema concretă sau provocarea reală care a generat nevoia de a dezvolta un proiect de cercetare pe această temă?

Unul dintre cele mai recente proiecte în care sunt implicat este A-BEACON, un proiect internațional dedicat utilizării inteligenței artificiale pentru identificarea, segmentarea și monitorizarea metastazelor cerebrale pe imaginile RMN. Necesitatea acestui proiect a pornit dintr-o problemă foarte concretă întâlnită în practica clinică. Numărul pacienților oncologici care dezvoltă metastaze cerebrale este în creștere, iar evaluarea acestora presupune analiza unui volum mare de imagini și măsurători, proces care necesită timp și poate fi influențat de variabilitatea dintre evaluatori. Prin A-BEACON ne propunem să dezvoltăm instrumente bazate pe inteligență artificială care să ajute medicii să identifice și să urmărească mai rapid și mai precis aceste leziuni, contribuind astfel la decizii terapeutice mai bine fundamentate și la o monitorizare mai eficientă a pacienților.

1. • În ce măsură proiectele dvs. beneficiază de colaborări instituționale, universitare sau internaționale și care este rolul parteneriatelor de acest gen în succesul demersului dumneavoastră?

Colaborările instituționale și internaționale reprezintă unul dintre elementele-cheie ale proiectului A-BEACON. Consorțiul reunește parteneri din mai multe țări și domenii complementare, printre care Universitatea din Berna și ARTORG Center for Biomedical Engineering Research din Elveția, recunoscute pentru expertiza lor în inginerie biomedicală și analiza imaginilor medicale, Universitatea din Varșovia (Polonia), Universitatea din Varna (Bulgaria) și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Proiectul a fost selectat în cadrul programului MAPS – Multilateral Academic Projects al Swiss National Science Foundation, un program competitiv care susține colaborarea dintre centre de cercetare din Elveția și mai multe țări europene, inclusiv România. Acest lucru confirmă atât valoarea științifică a proiectului, cât și importanța cooperării internaționale în dezvoltarea unor soluții inovatoare pentru pacienții cu tumori cerebrale.

Rolul acestor parteneriate este esențial, deoarece permit combinarea expertizei clinice cu cea tehnologică și de cercetare fundamentală. Astfel, medicii, inginerii și cercetătorii lucrează împreună pentru a dezvolta soluții inovatoare care pot fi aplicate direct în practica medicală. În plus, colaborarea internațională facilitează accesul la seturi de date mai diverse și la experiențe complementare, crescând robustețea și relevanța rezultatelor obținute.

Cred că succesul cercetării moderne depinde în mare măsură de capacitatea de a construi astfel de punți între instituții, discipline și țări, deoarece inovația apare cel mai adesea la intersecția dintre perspective diferite.

SECȚIUNEA a II-a: Explorează substanța științifică, metodologia inovatoare, stadiul actual al proiectului și impactul direct al rezultatelor.

Conținutul și metodologia cercetării:

1. • Care este ipoteza centrală a cercetării dumneavoastră (alegeți cel mai relevant studiu la care lucrați în prezent) și ce aduce ea nou față de abordările clasice din domeniu?

Ipoteza centrală a proiectului A-BEACON este că algoritmii de inteligență artificială pot identifica, segmenta și monitoriza metastazele cerebrale cu o acuratețe și o reproductibilitate comparabile sau chiar superioare evaluării convenționale, reducând în același timp timpul necesar analizei imaginilor RMN.

Elementul de noutate constă în utilizarea unor metode avansate de analiză automată a imaginilor medicale pentru a transforma un proces care este în prezent predominant manual, consumator de timp și susceptibil la variabilitate între evaluatori, într-unul standardizat și obiectiv. Astfel, medicul este sprijinit de instrumente capabile să ofere măsurători mai precise și să urmărească evoluția leziunilor în timp, contribuind la decizii terapeutice mai bine fundamentate și la o medicină mai personalizată.

1. • Ce metodologii inovatoare sau instrumente specifice ați dezvoltat sau utilizat pentru a depăși obstacele apărute pe parcurs?

În cadrul proiectului A-BEACON utilizăm metodologii moderne de inteligență artificială și “deep learning” pentru analiza imaginilor RMN, cu accent pe detectarea, segmentarea și monitorizarea automată a metastazelor cerebrale. Un aspect important îl reprezintă integrarea și standardizarea datelor provenite din centre diferite, utilizând protocoale și metode care permit algoritmilor să funcționeze robust în condiții variate.

Una dintre provocările majore a fost variabilitatea imaginilor și a protocoalelor RMN între diferite instituții. Pentru a depăși acest obstacol, utilizăm seturi multicentrice de date și metode avansate de antrenare și validare a algoritmilor, astfel încât rezultatele să fie reproductibile și aplicabile în practica clinică reală.

În esență, inovația proiectului constă în combinarea expertizei clinice cu cele mai noi instrumente de analiză a imaginilor medicale și inteligență artificială, într-un cadru internațional și multidisciplinar.

Stadiul actual al proiectului:

1. • Care sunt principalele provocări logistice, tehnice sau de echipă cu care vă confruntați în etapa curentă?

Proiectul se află în prezent într-o etapă incipientă, în care una dintre principalele provocări este colectarea și armonizarea datelor provenite din centre diferite. În proiectele internaționale, este esențial ca datele să fie organizate și standardizate într-un mod unitar, pentru a putea fi utilizate eficient în dezvoltarea și validarea algoritmilor de inteligență artificială.

De asemenea, un aspect important îl reprezintă coordonarea activităților între partenerii din consorțiu. În acest sens, am participat la întâlniri și workshopuri de lucru dedicate alinierii metodologiilor, obiectivelor și fluxurilor de lucru, astfel încât toate echipele implicate să urmeze aceleași standarde și să contribuie eficient la atingerea obiectivelor proiectului.

Aceste provocări sunt firești pentru orice proiect internațional de amploare și reprezintă, în același timp, baza pe care se construiesc rezultatele științifice solide din etapele următoare.

1. • Cum gestionați dinamica dintre activitatea riguroasă de cercetare și necesitatea de a valida rezultatele în mediul extern (social, economic, cultural, etc.),?

Consider că cercetarea are valoare reală doar atunci când rezultatele sale pot fi transferate în practica de zi cu zi și pot produce un beneficiu concret pentru societate. De aceea, încerc să mențin permanent un echilibru între rigoarea științifică și aplicabilitatea practică a rezultatelor.

În cazul proiectului A-BEACON, validarea nu se rezumă la performanța tehnică a algoritmilor, ci urmărește și utilitatea lor în activitatea clinică reală. Fiind medic și cercetător în același timp, am avantajul de a putea evalua constant dacă soluțiile dezvoltate răspund unor nevoi reale ale pacienților și ale profesioniștilor din sănătate.

Cred că succesul cercetării moderne nu este dat doar de rezultatele obținute în laborator, ci și de capacitatea de a transforma aceste rezultate în instrumente care îmbunătățesc practica medicală și, în final, viața pacienților.

Rezultatele obținute și impactul acestora:

1. • Care considerați că este cel mai important sau cel mai surprinzător rezultat pe care l-ați obținut până acum în activitatea de cercetăre?

Una dintre direcțiile de cercetare care m-a preocupat în mod constant în ultimii ani și pe care o consider deosebit de relevantă este legată de chirurgia gliomelor maligne și de evaluarea gradului de rezecție tumorală. Folosesc fluorescența intraoperatorie de peste 12 ani, iar experiența clinică acumulată a generat numeroase întrebări de cercetare privind relația dintre extinderea rezecției și prognosticul pacienților.

În prezent, există e dovezi că, în cazul tumorilor cerebrale maligne, rezecția limitată strict la zona evidențiată prin captare de contrast la RMN nu este suficientă. Aceste tumori au un caracter infiltrativ, depășind adesea limitele vizibile imagistic. Din acest motiv, una dintre preocupările mele a fost dezvoltarea unor metode cât mai obiective de cuantificare a calității rezecției, utilizând parametri imagistici și modele matematice care să permită o evaluare standardizată și reproductibilă.

Consider că această abordare reprezintă o direcție promițătoare pentru neuro-oncologia modernă, deoarece poate contribui la definirea mai precisă a conceptului de rezecție optimă și la personalizarea strategiilor chirurgicale pentru fiecare pacient. În final, obiectivul rămâne același: obținerea unui control tumoral cât mai bun, cu păstrarea funcției neurologice și a calității vieții pacientului.

1. • Cum se traduc aceste rezultate remarcabile în beneficii directe pentru societate, educație sau industrie? Putem vorbi despre o îmbunătățire a calității vieții sau a indicatorilor din domeniu?

Da, cred că putem vorbi despre beneficii directe pentru pacienți și pentru sistemul medical. Dacă reușim să definim mai precis care este extinderea optimă a rezecției în cazul tumorilor cerebrale maligne, putem contribui atât la creșterea supraviețuirii, cât și la menținerea unei calități cât mai bune a vieții. În neurochirurgie, succesul nu se măsoară doar în luni sau ani de supraviețuire câștigați, ci și în capacitatea pacientului de a-și păstra independența și funcțiile neurologice.

În același timp, dezvoltarea unor metode standardizate de evaluare a rezecției permite compararea mai obiectivă a rezultatelor între centre și poate contribui la îmbunătățirea ghidurilor și a practicii clinice. Din perspectivă educațională, aceste instrumente oferă un cadru mai riguros pentru formarea noilor generații de neurochirurgi, iar din perspectivă tehnologică pot constitui baza dezvoltării unor soluții digitale și algoritmi de suport decizional integrați în viitoarele platforme de neuro-oncologie.

În final, beneficiarul principal rămâne pacientul, deoarece orice progres care ne permite să tratăm mai eficient tumorile cerebrale și să reducem impactul neurologic al bolii se traduce direct într-o calitate mai bună a vieții.

SECȚIUNEA a III-a: Perspective, mentorat și viziune de viitor – inspirație pentru publicul tânăr (studenți, masteranzi, doctoranzi) și sustenabilitate.

Sustenabilitatea și pașii următori:

1. • Dincolo de finalizarea cercetării curente, ce direcții noi credeți că se pot deschide în continuare?

Consider că proiectul A-BEACON reprezintă doar un prim pas într-o direcție de cercetare cu un potențial foarte mare. Dincolo de obiectivele actuale, rezultatele obținute pot deschide noi perspective privind utilizarea inteligenței artificiale nu doar pentru detectarea și monitorizarea metastazelor cerebrale, ci și pentru predicția răspunsului la tratament, estimarea prognosticului și personalizarea strategiilor terapeutice. Mai larg, cred că neuro-oncologia rămâne un domeniu cu numeroase întrebări încă fără răspuns. Există multe aspecte legate de biologia tumorilor cerebrale, de comportamentul lor imagistic și de optimizarea tratamentelor care necesită cercetări suplimentare. Experiența clinică și academică acumulată până acum mă motivează să continui activitatea de cercetare în această direcție și să dezvolt noi proiecte care să contribuie la o înțelegere mai bună a acestor patologii complexe.

În final, obiectivul rămâne același: transformarea progresului științific în beneficii concrete pentru pacienți și pentru practica medicală.

Mesaj pentru tânăra generație de cercetători:

1. • Evenimentele dedicate studenților și tinerilor cercetători denotă interesul mare pentru cunoaștere și învățare prin provocări reale. Ce sfat esențial ați oferi unui tânăr aflat la început de drum în mediul academic, care aspiră să obțină rezultate remarcabile în cercetare?

Primul sfat pe care l-aș oferi unui tânăr cercetător este să își păstreze curiozitatea. Cele mai interesante proiecte de cercetare nu pornesc neapărat din laboratoare sofisticate, ci din întrebări simple, apărute în practica de zi cu zi sau din dorința de a înțelege mai bine un fenomen.

În al doilea rând, l-aș încuraja să aibă răbdare și perseverență. Cercetarea este un proces de lungă durată, în care rezultatele nu apar imediat, iar eșecurile și obstacolele fac parte din parcurs. De multe ori, progresul este construit prin pași mici, dar constanți.

Nu în ultimul rând, i-aș recomanda să caute colaborări și mentori. Trăim într-o perioadă în care marile descoperiri se realizează prin munca în echipă, la intersecția mai multor domenii. Participarea la proiecte, congrese și rețele profesionale oferă oportunități extraordinare de învățare și dezvoltare.

Dacă ar fi să sintetizez într-o singură idee, aș spune că cercetarea de succes începe cu o întrebare bună, continuă cu multă perseverență și se dezvoltă prin colaborare.

Vă mulțumim pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu și vă dorim mult succes în continuarea proiectelor dumneavoastră!

Mol alocă peste o jumătate de milion de lei pentru tinerii talentați

Comments

comments