Județul Cluj se confruntă cu o creștere semnificativă a incidenței cazurilor de alergie, în ultimele trei decenii și jumătate. Această creștere este dată de mai mulți factori. Primul este faptul că, în anii 1990, cazurile reale de alergii erau subraportate. Cel de-al doilea factor este reprezentat de schimbările climatice, care au dus la modificări în flora locală. Iar cel de-al treilea este schimbarea regimului alimentar și introducerea de noi alergeni în mâncarea pe care o consumăm în fiecare zi.
Județul Cluj a ajuns să aibă un tipar al alergiilor comparabil cu cel din Europa Occidentală, cu unele particularități locale. În ultimele trei decenii și jumătate, numărul alergiilor constatate oficiale a crescut foarte mult. În anii 1990, bateriile de teste pentru depistarea alergiilor erau disponibile doar în câteva clinici din Cluj-Napoca. Numărul de alergii înregistrate oficial era semnificativ mai mic decât azi nu pentru că oamenii erau mai sănătoși, ci pentru că erau făcute mult mai puține teste. În multe cazuri, rinitele alergice erau consemnate drept răceli repetate.
În aniii 2000, a urmat dezvoltarea semnificativă a pieței imobiliare. Acest lucru a avut drept consecință poluarea atmosferei din Cluj cu praful șantierelor și cu noxele utilajelor grele. De aceea, a crescut foarte mult numărul de cazuri de alergii la praf și la acarieni. În deceniul următor, au urmat schimbări profunde ale regimului alimentar. După aderarea României la Uniunea Europeană și după intrarea fără restricții pe piața românească a unor alimente ieftine, cu aditivi chimici, a crescut foarte mult numărul alergiilor alimentare. În ultimii ani, când schimbările climatice au devenit mai evidente, s-au produs schimbări în flora Clujului. Plante precum ambrozia au luat în stăpânire parcele neglijate de teren. De asemenea, încălzirea climei a dus la prelungirea perioadei în care polenul care cauzează alergii se află în aer, inclusiv cel care provine de la arbori primăvăratici. În paralel, a crescut și numărul de teste, precum și calitatea tratamentelor aplicate în cazul alergiilor severe.
Primăverile și verile în Cluj-Napoca au devenit, în ultimii ani, sinonime nu doar cu festivalurile și terasele pline, ci și cu farmacii aglomerate, cozi la cabinetele de alergologie și un disconfort respirator generalizat. Ceea ce în trecut era considerat o sensibilitate sezonieră izolată a devenit astăzi o problemă de sănătate publică: incidența alergiilor respiratorii în zona Clujului a atins cote alarmante, iar medicii raportează o creștere exponențială a numărului de pacienți de la an la an.
De la copii de câțiva anișori până la adulți care nu au avut niciodată probleme medicale, tot mai mulți clujeni dezvoltă rinite alergice severe, conjunctivite și chiar astm bronșic. Schimbările climatice, urbanizarea accelerată și o plantă extrem de agresivă formează împreună un „cocktail” toxic pentru sistemul imunitar.
Principalii vinovați: De la ambrozie la „smogul urban”
Creșterea cazurilor de alergie în Cluj-Napoca și în comunele limitrofe nu este o coincidență, ci rezultatul unei suprapuneri de factori de mediu și biologici. Medicii alergologi din cadrul spitalelor clujene atrag atenția că pacienții se confruntă cu sezoane de polenizare mult mai lungi și mai intense decât în urmă cu un deceniu.
Analiza factorilor declanșatori arată o împărțire clară a responsabilității între natură și expansiunea urbană:
| Factor Alergen / Poluant | Perioada de Manifestare | Impact asupra Populației din Cluj |
| Polenul de graminee și arbori | Primăvară – Începutul verii | Afectează un număr uriaș de clujeni din cauza parcurilor și a zonelor verzi neîntreținute corespunzător. |
| Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) | August – Octombrie | Cel mai agresiv alergen. Terenurile lăsate în paragină de la marginea orașului (șantiere, zone industriale) sunt focare masive. |
| Poluarea auto și praful PM2.5 / PM10 | Permanent (accentuat iarna și în perioadele secetoase) | Particulele de poluare acționează ca un „vehicul”, fixând polenul și făcându-l mult mai ușor de inhalat și mai agresiv pentru plămâni. |
| Mucegaiurile și acarienii | Toamnă – Iarnă | Probleme accentuate în locuințele noi, slab ventilate, din zonele metropolitane dens populate. |
Fenomenul Cluj: De ce este zona metropolitană mai afectată?
Clujul prezintă o particularitate geografică și urbanistică ce agravează această situație. Fiind situat într-o depresiune, aerul tinde să stagneze și formează uneori o cupolă de poluanți și polen deasupra orașului, în special în zilele lipsite de vânt.
Mai mult, boom-ul imobiliar din ultimii 15 ani din localități precum Florești, Apahida sau Baciu a lăsat în urmă zeci de hectare de terenuri excavate, șantiere abandonate temporar sau margini de drumuri unde ambrozia s-a dezvoltat necontrolat. În ciuda amenzilor aplicate anual de autorități, proprietarii de terenuri se conformează greu sau doar parțial obligației legale de a distruge buruiana.
Presiunea pe sistemul medical clujean
Cabinetele de alergologie din rețeaua publică și privată din Cluj-Napoca sunt suprasolicitate. Timpul de așteptare pentru o programare la teste cutanate (Prick test) sau pentru analize de sânge specifice (IgE specifice) poate ajunge la câteva săptămâni în plin sezon.
Medicii trag un semnal de alarmă: ignorarea simptomelor și automedicarea după ureche pot avea consecințe grave pe termen lung, aspect semnalat des de specialiștii de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj.
| Simptom Inițial (Rinită) | Complicație pe Termen Lung (Dacă este netratată) |
| Strănut repetat, nas înfundat | Sinuzită cronică, polipi nazali |
| Mâncărime oculară, lăcrimare | Conjunctivită alergică severă, leziuni corneene induse de scărpinat |
| Tuse seacă, respirație șuierătoare (wheezing) | Astm bronșic alergic (afecțiune cronică incurabilă) |
Legătura strânsă dintre calitatea aerului din orașe și explozia acestor afecțiuni este o realitate confirmată la cel mai înalt nivel științific din Cluj:
„Poluarea atmosferică accentuează severitatea bolilor alergice respiratorii (rinita alergică și astmul) prin diverse mecanisme, cum ar fi: alterarea clearance-ului mucociliar, inducerea stresului oxidativ, stimularea inflamației căilor respiratorii, creșterea imunogenității polenului.”
— Umfcluj.ro – Disciplina de Alergologie și Imunologie Clinică a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.
Ce măsuri se impun?
Pentru a stopa această „epidemie tăcută”, specialiștii consideră că abordarea pur medicală (antihistaminice, spray-uri nazale și imunoterapie) nu mai este suficientă. Este nevoie de o intervenție radicală la nivelul comunității.
Printre măsurile cerute de asociațiile de pacienți și medici se numără: utilizarea de utilaje speciale de monitorizare a calității aerului și a densității polenului, intensificarea reală a controalelor și a sancțiunilor pe șantiere și terenuri virane unde crește ambrozia, dar și o gestionare mai bună a spațiilor verzi din oraș, prin toaletarea la timp a vegetației spontane.
Până când măsurile administrative vor da roade vizibile, clujenilor alergici nu le rămâne decât să urmărească senzorii de monitorizare a aerului, să evite ieșirile în natură la orele prânzului în timpul verii și să își pregătească din timp schema de tratament indicată de medicul specialist.
UBB și Organizația Internațională a Francofoniei formează diplomații din Europa Centrală și de Est
