Obezitatea este una dintre cele mai vizibile afecțiuni cronice, care rămâne însă invizibilă în politicile publice de sănătate din România. Recunoscută ca boală încă din 1948 de Organizația Mondială a Sănătății, obezitatea, o boală cronică complexă, cu mecanisme biologice, genetice, psihologice și sociale, nu are tratamente decontate de stat, spre deosebire de majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, unde pacienții au acces la îngrijire adecvată.

Datele publicate în Atlasul mondial al obezității din 2025 arată amploarea fenomenului: specialiștii estimează că în România 70% dintre adulți aveau un indice de masă corporală peste limitele considerate sănătoase, iar în 2030 numărul acestora va ajunge la aproape 11 milioane. De asemenea, numărul celor afectați de complicații asociate este în continuă creștere în ultimii ani. În ciuda acestor cifre, obezitatea este încă redusă, prea des, la stereotipuri despre voință individuală și alegeri personale, ceea ce întârzie accesul la diagnostic și tratament.

Tratamentul obezității este mai eficient și mai ieftin decât cel al multor boli favorizate de excesul de greutate. Impactul obezității asupra sănătății publice este major și afectează atât calitatea vieții oamenilor, cât și sustenabilitatea sistemelor de sănătate. Excesul ponderal este responsabil atât pentru viețile trăite cu boli cronice precum diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare, hepatice sau anumite forme de cancer (colorectal, mamar, hepatic) cât și pentru numărul important de decese premature. Potrivit datelor din World Obesity Atlas 2025, în România, anual, peste 8.000 de decese premature sunt asociate cu indicele de masă corporală crescut, asta în condițiile în care obezitatea este una dintre principalele cauze prevenibile de boală și deces la nivel global.

Impactul obezității nu este doar medical, ci și funcțional și psihosocial, iar consecințele sale sunt limitarea mobilității, durerile cronice (articulații, spate), oboseala cronică, depresia și anxietatea (adesea amplificate de stigmatizare) și dificultățile în viața profesională și socială.

Investiția în prevenția și tratamentul obezității este semnificativ mai eficientă și mai puțin costisitoare decât tratarea complicațiilor tardive, atât din perspectivă medicală, cât și economică. Este esențial de subliniat că obezitatea nu este o alegere și nu este un eșec personal. Este o boală cronică influențată de factori multipli – de la mediu și acces la alimente sănătoase, până la factori biologici și sociali. Stigmatizarea nu ajută, dimpotrivă, descurajează oamenii să caute sprijin medical.

”Este timpul ca realitatea medicală să devină prioritate în sistemul de sănătate! Cu ocazia Zilei Mondiale a Obezității, celebrate anual pe 4 martie, Asociația Împreună Împotriva Obezității solicită autorităților dezvoltarea unor programe naționale integrate de prevenție și tratament, facilitarea accesului la terapie medicamentoasă și tratament chirurgical pentru pacienții eligibili și recunoașterea obezității ca boală cronică și includerea ei în programele naționale de sănătate. De asemenea, la fel de importante și necesare sunt combaterea stigmatizării prin educație și comunicare responsabilă precum și investițiile în prevenție, inclusiv promovarea activității fizice și a alimentației echilibrate.

Fiecare persoană care trăiește cu această boală are dreptul la respect, îngrijire adecvată și acces la tratament bazat pe dovezi! Este momentul ca obezitatea să devină vizibilă nu doar în statistici, ci și în prioritățile sistemului de sănătate”, spun reprezentanții Asociației Împreună Împotriva Obezității.

România nu este singura țară europeană în această situație. Uniunea Europeană se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică ale deceniului: ascensiunea alarmantă a ratelor de obezitate. Conform ultimelor date centralizate de Eurostat și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), mai mult de jumătate din populația adultă a blocului comunitar este supraponderală, ceea ce transformă această afecțiune într-o presiune imensă asupra sistemelor de sănătate și a economiei europene.

Cifrele unei crize în expansiune

În 2026, harta Europei arată o disparitate marcată între statele membre, însă tendința generală este de creștere constantă. Obezitatea nu mai este privită doar ca o problemă de estetică sau de alegere individuală, ci ca o boală cronică multifactorială.

• Prevalența la adulți: Aproximativ 18% din populația adultă a UE este considerată obeză (Indice de Masă Corporală – IMC peste 30), în timp ce peste 53% intră în categoria supraponderalilor.

• Disparități geografice: Statele din estul și sudul Europei (precum România, Ungaria și Grecia) raportează rate mai mari de obezitate infantilă și adultă comparativ cu țările nordice, unde politicile de prevenție au o tradiție mai lungă.

Impactul asupra sănătății: dincolo de kilograme

Obezitatea este poarta de intrare pentru o multitudine de boli netransmisibile care scurtează speranța de viață și reduc calitatea acesteia. Medicii avertizează că sistemele de sănătate sunt acum copleșite de complicații care ar fi putut fi prevenite.

1. Diabetul de tip 2: Există o corelație directă între creșterea IMC și incidența diabetului, care a atins cote record în statele central-europene.

2. Bolile cardiovasculare: Hipertensiunea și afecțiunile coronariene rămân principalele cauze de mortalitate în UE, fiind alimentate direct de excesul ponderal.

3. Povara oncologică: Studiile recente confirmă că obezitatea este un factor de risc major pentru cel puțin 13 tipuri de cancer.

Factorii determinanți: mediul „obezogen” european

Specialiștii subliniază că stilul de viață modern este principalul vinovat. Urbanizarea accelerată și digitalizarea muncii au dus la un sedentarism cronic.

• Alimentația ultra-procesată: Accesul facil și ieftin la alimente bogate în calorii, dar sărace în nutrienți, a modificat obiceiurile alimentare, în special în rândul grupurilor cu venituri mici.

• Sedentarismul digital: În 2026, petrecerea timpului în fața ecranelor (muncă și divertisment) a înlocuit activitatea fizică moderată pentru o mare parte din populația activă.

Politici europene: de la etichetare la taxe pe zahăr

Pentru a combate acest fenomen, Comisia Europeană a implementat strategii mai riguroase sub egida programului „EU4Health”.

Via Cluj TV: Apel de recrutare de voluntari pentru salvarea animalelor de la ferma din Recea Cristur – peste 200 de exemplare au murit

Comments

comments