Nu doare, nu se vede și, de cele mai multe ori, își croiește drum în liniște, pe parcursul multor ani. Cancerul colorectal a încetat de mult să fie doar o statistică rece în manualele de medicină: a devenit a doua cauză de deces prin cancer la nivel global. Însă, dincolo de cifrele alarmante, există o realitate pe care medicii o repetă ca pe o mantră: este una dintre puținele forme de cancer care pot fi prevenite aproape în totalitate. Medicul și profesorul Marcel Tanțău, care vede zilnic diferența dintre prevenție și diagnostic târziu, a vorbit la Doctor online despre cancerul colorectal.  

În timp ce stilul de viață modern — dominat de sedentarism și alimente ultra-procesate — pare să alimenteze această „epidemie silențioasă”, medicina ne oferă astăzi arme mai precise ca niciodată. De la screening-uri non-invazive până la colonoscopia salvatoare, granița dintre un diagnostic tragic și o viață lungă stă, de multe ori, într-o singură decizie asumată la timp, potrivit Via Cluj TV.

În ultimul deceniu, tabloul oncologic al României a suferit o modificare structurală îngrijorătoare. Cancerul colorectal a urcat constant în topul incidenței și al mortalității și a devenit una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică. Dacă în 2016 era considerat o afecțiune a vârstelor înaintate, în 2026 medicii oncologi se confruntă cu un fenomen alarmant: scăderea drastică a vârstei pacienților și diagnosticarea în stadii avansate.

Dinamica cifrelor: O creștere susținută

Conform datelor centralizate de institutele de oncologie și de platformele de monitorizare a sănătății (precum cele din cadrul Planului Național de Combatere a Cancerului), incidența cancerului colorectal a crescut cu peste 20% în ultimii zece ani.

Această afecțiune a depășit, în anumite segmente demografice, cancerul pulmonar în ceea ce privește numărul de cazuri noi identificate anual. Factorii declanșatori sunt multipli, însă experții indică o legătură directă între stilul de viață modern și creșterea riscului de îmbolnăvire.

• 2016–2019: Perioadă marcată de o creștere liniară, corelată cu îmbătrânirea populației.

• 2020–2022: “Golul” de diagnostic provocat de pandemie a dus la o scădere artificială a cazurilor raportate, urmată de o explozie a diagnosticărilor în stadii terminale.

• 2023–2026: Consolidarea programelor de screening a început să scoată la iveală mii de cazuri care anterior rămâneau nediagnosticate până în momente critice.

Factorii de risc: dieta, sedentarismul și poluarea

Evoluția incidenței este strâns legată de schimbările socio-economice din România. Consumul ridicat de alimente ultra-procesate, carnea roșie în exces, fumatul și consumul de alcool, alături de o rată ridicată a obezității, au creat mediul propice pentru dezvoltarea tumorilor colonice.

Un aspect specific României rămâne lipsa fibrelor din dieta urbană modernă și neglijarea simptomelor timpurii (tulburări de tranzit, sângerări rectale), care sunt adesea ignorate sau confundate cu afecțiuni minore.

Screening-ul: De la pilotare la program național

Punctul de cotitură în ultimii 10 ani l-a reprezentat efortul de implementare a programelor de screening populațional.

• Testele FIT: Introducerea pe scară mai largă a testelor imunochimice fecale (FIT), care pot fi realizate acasă, a permis identificarea multor leziuni precanceroase (polipi).

• Colonoscopia cu sedare: Accesul la colonoscopie a fost îmbunătățit prin decontări mai bune și prin dotarea spitalelor județene cu echipamente moderne, deși deficitul de personal specializat rămâne o barieră în zonele rurale.

Progrese în tratament: era medicinei personalizate

Dacă prevenția a șchiopătat, zona de tratament a făcut progrese remarcabile în perioada 2016–2026. Integrarea testării genetice în protocolul standard a permis medicilor români să aplice tratamente țintite și imunoterapii care blochează specific dezvoltarea celulelor tumorale.

Chirurgia robotică și tehnicile minim invazive (laparoscopia avansată) au devenit tot mai disponibile în marile centre universitare (București, Cluj, Iași, Timișoara) și red timpul de recuperare și riscul de complicații post-operatorii.

5. Provocarea majoră: diagnosticarea precoce

În ciuda progreselor, România continuă să aibă o rată a mortalității mai mare decât media europeană, în principal pentru că pacienții se prezintă la medic în stadiile III și IV. Planul Național de Combatere a Cancerului (PNCC), aflat în plină desfășurare în 2026, vizează mutarea accentului de pe tratarea bolii avansate pe prevenție și depistare precoce, singura cale sustenabilă de a reduce decesele evitabile.

Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului marcată de către forul administrativ județean clujean

Comments

comments