Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a câștigat, alături de alte șase universități prestigioase din Europa și de șapte think-tank-uri și organizații non-guvernamentale, proiectul de cercetare „Deep Dialogue – Dezescaladarea Extremismului și Polarizării prin Dialog”.
Principala ambiție a proiectului este de a identifica când, cum și de ce polarizarea se poate transforma în radicalizare în rândul tinerilor europeni și de a testa ce intervenții bazate pe dialog pot înlocui această traiectorie cu una îndreptată către participarea democratică, încredere și coeziune socială.
Proiectul, care se va desfășura pe o perioadă de trei ani, iar valoarea totală a finanțării este de 3,5 milioane EUR, din care 250.000 EUR corespund activităților propuse și realízate de Universitatea Babeș-Bolyai. Coordonatorul echipei de proiect la nivelul UBB este prof. univ. dr. Sergiu Mișcoiu, directorul Centrului pentru Cooperări Internaționale al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Proiectul a fost desemnat câștigător la începutul acestei săptămâni, în urma unei competiții de tip „Orizont Europa”, în cadrul căreia care rata de succes a fost de doar 3.7%.
Astfel de proiecte sunt necesare, spun reprezentanții mediului academic, în contextul unui peisaj politic europeană instabil. Ceea ce în urmă cu un deceniu era considerat „periferia politică” a devenit astăzi o forță de curent principal (mainstream) și forțează partidele tradiționale să își redefinească strategiile. Extremismul politic pune sub semnul întrebării însăși coeziunea proiectului european.
Ascensiunea „noului val”: de la discurs la guvernare
Extremismul politic în Europa anului 2026 nu mai arată ca radicalismul stradal de altădată. Acesta s-a metamorfozat într-un populism sofisticat, care utilizează instrumentele democratice pentru a promova agende iliberale. În țări precum Franța, Germania, Olanda și Austria, formațiunile de extremă dreaptă au încetat să mai fie doar partide de protest și au devenit actori cheie în formarea guvernelor sau lideri ai opoziției oficiale.
-
Suveranismul: Retorica „Europei Națiunilor” a înlocuit, în multe cancelarii, idealul integrării federale.
-
Identitarismul: Temele migrației și ale protejării valorilor culturale naționale au devenit pilonii centrali ai discursului politic, captând electoratul dezamăgit de efectele globalizării.
Factorii propulsori: de ce acum?
Specialiștii identifică trei catalizatori principali care au alimentat radicalizarea segmentelor largi de populație în ultimii ani:
-
Criza costului vieții: Inflația persistentă și prețurile la energie au creat un sentiment de insecuritate economică, exploatat de partidele care promit soluții protecționiste simple la probleme complexe.
-
Insecuritatea geopolitică: Războiul din proximitatea granițelor UE și tensiunile globale au generat o teamă colectivă și favorizează liderii cu discurs de „mână de fier”.
-
Algoritmii și dezinformarea: Camerele de ecou create de rețelele sociale au permis propagarea rapidă a teoriilor conspirației și a discursului instigator la ură, care au fragmentat spațiul public european.
Impactul asupra instituțiilor europene
În Parlamentul European, prezența masivă a europarlamentarilor din grupuri radicale a îngreunat procesul legislativ. Decizii cruciale privind Pactul Verde European sau reforma politicii de azil sunt adesea blocate sau diluate de blocuri politice care resping autoritatea Bruxelles-ului.
Reacția centristă: între adaptare și izolare
Partidele de centru (PPE, S&D, Renew) se află într-o dilemă strategică. În unele state, acestea au adoptat părți din retorica extremistă pentru a recupera voturi (fenomenul de „mainstreaming”), în timp ce în altele au încercat să ridice un cordon sanitar — o barieră politică pentru a împiedica accesul radicalilor la putere. Totuși, în 2026, acest „zid” pare tot mai fragil, pe măsură ce coalizarea cu partidele de extremă devine, în anumite contexte, singura cale de a obține o majoritate parlamentară.
5. Extremismul de stânga vs. extremismul de dreapta
Deși atenția publică este concentrată pe extrema dreaptă, nici extrema stângă nu a dispărut. Aceasta a câștigat teren în sudul Europei. Exponenții săi se concentrează pe justiție climatică radicală și pe critici vehemente la adresa sistemului financiar global și contribuie la o polarizare care lasă puțin loc pentru dialogul moderat.
| Formă de Extremism | Temă Centrală în 2026 | Regiuni cu Influență Mare |
| Extrema Dreaptă | Anti-migrație, Suveranism | Franța, Germania, Italia, Olanda |
| Extrema Stângă | Anti-capitalism, Justiție Climatică | Spania, Grecia, Belgia |
| Radicalism Religios | Contestarea Valorilor Laice | Marile aglomerări urbane |
