Cercetătorii de la Transylvanian Institute of Neuroscience (TINS), alături de parteneri internaționali de renume, au făcut un pas semnificativ spre dezvoltarea unei terapii genetice inovatoare pentru boala Huntington (BH). Studiul, publicat miercuri, în prestigioasa revistă științifică Science Translational Medicine, a fost condus de prof. Sarah Tabrizi de la UK DRI (din cadrul University College London, Marea Britanie), cea mai importantă cliniciană în domeniul bolii Huntington la nivel global. Doi cercetători clujeni, dr. Mihai Miclăuș și dr. Gabriel Balmuș, au avut un rol important în conceptualizarea studiului și analiza bioinformatică a datelor.
Descoperirile acestui studiu demonstrează că reducerea nivelului proteinei MSH3, implicată în mecanismele de reparare a ADN-ului, poate opri expansiunea toxică a repetării trinucleotidului CAG din gena HTT – mecanismul fundamental care declanșează boala.
Studiul deschide noi direcții de cercetare pentru crearea de tratamente personalizate, menite să încetinească sau chiar să oprească progresia bolii Huntington.
Descoperirea recentă demonstrează că terapia bazată pe oligonucleotide antisens (ASO) poate fi o strategie viabilă pentru a opri mecanismul genetic care accelerează boala Huntington.
“Țintirea MSH3 este extrem de interesantă nu doar pentru că este direct implicată în expansiunea repetării CAG, ci și pentru că studiile genetice sugerează că pierderea funcției MSH3 este relativ bine tolerată la oameni. Rezultatele noastre subliniază potențialul reducerii MSH3 ca o strategie sigură și eficientă pentru întârzierea manifestărilor bolii Huntington”, susține prof. Sarah Tabrizi, coordonatoarea studiului, UK DRI – UCL, Marea Britanie.
“Descoperirile noastre sunt direct corelate cu cercetările din cadrul proiectului HUNTGEN. Ele oferă o nouă perspectivă asupra mecanismelor moleculare ale bolii Huntington și propun o direcție clară pentru dezvoltarea de terapii inovatoare”, spune dr. Mihai Miclăuș, cercetător principal, TINS.
”Această lucrare validează importanța țintirii proteinelor implicate în mecanismele de reparare a ADN-ului în tratamentul BH. Cercetările noastre din cadrul HUNTGEN continuă să exploreze aceste mecanisme pentru a optimiza viitoarele terapii personalizate”, afirmă prof. Gabriel Balmuș, cercetător principal, TINS și UK DRI – din cadrul Universității Cambridge, Marea Britanie.
Boala Huntigton este o boală neurodegenerativă ereditară gravă, care apare de obicei la vârsta adultă și, în prezent, nu are un tratament curativ. Evoluția boli duce, treptat, la pierderea controlului mișcărilor, tulburări cognitive și schimbări de comportament, ce afectează profund viața pacienților și a familiilor lor.
Simptome
Simptomele Boala Huntington apar treptat și variază între indivizi, dar în general includ tulburări de mișcare, tulburări cognitive și tulburări psihice. Printre simptomele comune se numără:
- Tulburări de mișcare: coree (mișcări involuntare și rapide), tremor, rigiditate musculară și dificultăți de vorbire.
- Tulburări cognitive: dificultăți de concentrare, probleme de gândire și memorie redusă.
- Tulburări psihice: depresie, iritabilitate, anxietate și alte schimbări de dispoziție.
Diagnostic și tratament
Diagnosticul Boala Huntington se face prin evaluarea medicală, inclusiv testarea genetică pentru a confirma prezența mutației. Deși boala este incurabilă în prezent, există tratamente care pot ajuta la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții pacienților. Acestea includ medicamente pentru controlul simptomelor motorii și psihice, terapie fizică și suport psihosocial.
Prevenție și planificare familială
Deoarece Boala Huntington este moștenită genetic, există riscul de transmitere la urmașii pacienților purtători ai genei mutante. Planificarea familială și testarea genetică sunt esențiale pentru a evalua riscurile și pentru a lua decizii informate despre fertilitate.
Rezultatele obținute sunt direct legate de proiectul HUNTGEN, implementat la TINS, care investighează modul în care instabilitatea genetică a secvenței nucleotidice CAG contribuie la progresia bolii.
Gena HTT conține această mică secvență de “litere” ADN – CAG – care se repetă în mod normal de mai multe ori, ca un cuvânt copiat în mod repetat într-un text. La persoanele sănătoase, această secvență CAG se repetă de aproximativ 10-35 ori și nu provoacă probleme. Însă, în cazul persoanelor cu boala Huntington, această secvență CAG se repetă de prea multe ori – de peste 35 de ori. Cu cât această secvență se extinde mai mult, cu atât proteina produsă de gena HTT devine mai anormală și mai toxică pentru celulele nervoase. În timp, aceste celule încep să moară.
Următorii pași în cercetarea bolilor neurodegenerative
Studiul deschide noi direcții de cercetare pentru terapii personalizate în boala Huntington și alte afecțiuni neurodegenerative.
- Validarea rezultatelor în studii preclinice suplimentare.
- Testarea ASO-urilor în modele clinice, pentru a confirma siguranța și eficacitatea terapiei.
- Extinderea cercetării la alte boli neurodegenerative.
Aceste direcții sunt esențiale pentru crearea de tratamente personalizate, menite să încetinească sau chiar să oprească progresia bolii Huntington.
Proiectul HUNTGEN investighează mecanismele genetice care controlează expansiunea CAG în boala Huntington, cu scopul de a descoperi noi ținte terapeutice și de a dezvolta intervenții personalizate pentru pacienți. Cercetarea implică screening genomic avansat, modele celulare derivate de la pacienți și analize bioinformatice de ultimă generație și este finanțat prin Planul Național de Relansare și Reziliență, în cadrul schemei de finanțare (Apel nr. PNRR-III-C9-2022 – 18).
Transylvanian Institute of Neuroscience (TINS) este un centru de cercetare de vârf din Cluj-Napoca, dedicat dezvoltării de terapii inovatoare pentru bolile neurodegenerative. Institutul desfășoară cercetări interdisciplinare, combinând biologia moleculară, genetica și neuroștiințele pentru a înțelege și trata boli precum Huntington, Alzheimer și ataxii cerebeloase.
Citiți și:
Primul tratament inovator disponibil în România pentru o boală autoimună rară şi debilitantă
Pacienții care suferă de boala Duchenne cer sprijinul autorităților
