O vastă operațiune de cartografiere și explorare subacvatică a început în Marea Chinei de Sud. Arheologii chinezi vor să recupereze relicvele – în principal porțelanuri datând din timpul dinastiei Ming – care se află la bordul a două epave scufundate la 1 500 de metri adâncime. O adevărată performanță tehnologică, care are însă și, sau poate mai ales, obiective politice precise, transmite corespondentul RFI la Beijing.

În China, aventura din adâncurile mării este urmărită cu același interese ca pentru o aventură spațială. Imaginile difuzate cu obiectele din porțelan și ceramică de pe fundul  Mării Chinei de Sud sunt acompaniate de o coloană sonoră demnă de un film de la Hollywood, potrivit .

În imaginile surprinzător de clare se poate observa vesela care datează din timpul dinastiei Ming, mai precis, din timpul domniei împăratului Zhengde 1506-1521. Modelele și culorile obiectelor sunt încă vizibile.

Este o “descoperire majoră în domeniul arheologiei subacvatice”, afirmă cu emfază presa de stat chineză, care amintește incontinuu de performanțele ”rachetelor marine”. În 2011, submarinul Jiaolong a coborât până la o adâncime de 5.000 de metri. În 2018, apariția dronelor marine, precum Qianlong III, a împins și mai departe limitele explorării adâncurilor mării.

În 2020, submarinul Fendouzhe a ajuns în cel mai adânc loc descoperit până acum din Groapa Marianelor, care se află la aproape 11 kilometri adâncime în Oceanul Pacific…

Însă acum este pentru prima dată când arheologii coboară la o adâncime atât de mare pentru a recupera relicve: 1 500 de metri este adâncimea la care se găsesc rămășițele celor două nave depistate în octombrie 2022.

Și, spre deosebire de predecesorul său, Jiaolong, care a fost realizat pe jumătate cu componente cumpărate din străinătate, batiscaful însărcinat cu misiunea de recuperare a porțelanurilor de la bordul celor două epave, Deep Sea Warrior, este fabricat și dezvoltat în proporție de 95% în China, nu uită niciodată să amintească organele de presă ale Partidului Comunist Chinez.

Operațiunea lansată în acest weekend ar trebui să se întindă pe parcursul unui an, în trei etape, au anunțat luni experții intervievați de reporterii de la Cotidianul Poporului din China. În total, peste 100.000 de obiecte, inclusiv porțelanuri și bușteni pentru export, erau transportate de cele două nave militare chinezești cu gabarit depășit spre China.

Ambițiile Chinei cu privire la domeniul subacvatic merg mână în mână cu cele geopolitice: “Această descoperire importantă susține faptele istorice și modul în care chinezii au folosit Marea Chinei de Sud prin intermediul Drumului Maritim al Mătăsii”, declamă autoritățile.

Este o modalitate prin care Beijingul încearcă să consolideze statutul de putere maritimă al Chinei, susținându-și astfel pretențiile teritoriale asupra insulelor și atolilor revendicate de țări vecine precum Vietnam, Filipine, Malaezia și Brunei.

Agenția de presă oficială din Sanya, capitala provinciei Hainan, vorbește chiar despre un “nou capitol în explorarea marilor adâncuri ale Chinei”. Potrivit directorului adjunct al departamentului de turism al provinciei Hainan, citat de agenția de presă, în această zonă vastă inclusă în ceea ce diplomația chineză numește “linia celor 9 liniuțe” și care pe hartă are forma unei “limbi de bou”, în special în jurul unor recife foarte contestate, cum ar fi insulele Paracels (Xisha) sau Spratlys (Nansha), au fost descoperite în ultimii ani, în ape puțin adânci, 124 de relicve importante pentru cultura țării.

Dar cucerirea adâncurilor de către China nu se rezumă la descoperirile arheologice. China a preluat inițiativa în ceea ce privește cartografierea fundului oceanului, iar posibilitatea ca aici să găsească bogății minerale stimulează cercetarea. “Mineritul în adâncurile mării a devenit o nouă frontieră a competiției internaționale în domeniul științei, tehnologiei și resurselor. Pe fundul oceanelor există mulți noduli polimetalici care conțin concentrații bogate de nichel, cupru, mangan și cobalt, esențiale pentru industria energiei regenerabile”, declara în martie a.c. Ye Cong, directorul adjunct al Centrului de cercetare științifică pentru nave din China, din orașul Wuxi, provincia Jiangsu (estul țării).

Fundul Mării Chinei de Sud, una dintre cele mai disputate zone maritime din lume, face obiectul unor proiecte demne de literatura science-fiction. În 2018, Academia Chineză de Științe de la Beijing a lansat un proiect pentru construi o bază în adâncurile mării destinată operațiunilor științifice și de apărare efectuate de drone fără pilot. Un fel de Atlantida a inteligenței artificiale…. Un proiect susținut de președintele chinez: “nu trebuie să mergem pe urma altor țări, căci noi suntem drumul”, declama atunci Xi Jinping….

Comments

comments

By UP News

Leave a Reply