Data de 7 mai 1918 reprezintă una dintre cele mai negre file din istoria României. Exact acum 100 de ani, România era nevoită să semneze Pacea de la București cu Puterile Centrale. Prin această pace, România se recunoștea învinsă și pierdea Cadrilaterul, Dobrogea și o parte din teritoriile din Munții Carpați. În schimb, Puterile Centrale acceptau Unirea Basarabiei cu România. Pacea de la București nu a intrat însă niciodată în vigoare pentru că Regele Ferdinand I a refuzat să o promulge, iar în toamna anului 1918, Armata Regală Română a reintrat în război de partea Antantei.

În toamna anului 1917, după Revoluția bolșevică din Rusia, România rămăsese singură pe Frontul de Est. Mai mult, bolșevicii au declarat război României și au pus sub sechestru depozitele românești de armament, muniție, materiale sanitare și alimente din sudul Ucrainei și al Rusiei. Soldații bolșevizați din armata rusească, care dezertau în masă, provocau tulburări pe teritoriul României, iar unii dintre bolșevici doreau să îl aresteze pe Regele Ferdinand I.

Puterile Centrale au dat un ultimatum României, în urma căruia guvernul român, aflat în refugiu la Iași, a decis să ceară armistițiu. Au urmat negocierile preliminare pentru o pace separată. Pentru că au refuzat condițiile dure impuse de Puterile Centrale, într-un timp scurt au demisionat doi prim-miniștri români, Ion I.C. Brătianu și Alexandru Averescu. În aceste condiții, Regele Ferdinand I l-a desemnat prim-ministru pe liderul Partidului Conservator, Alexandru Marghiloman. Acesta se bucura de prețuire în Germania și Austro-Ungaria, de aceea oamenii politici români sperau că va obține condiții mai bune. Alexandru Marghiloman a obținut recunoașterea Unirii Basarabiei cu Regatul României, decisă la 27 martie 1918, apoi a continuat negocierile pentru încheierea păcii.

Citiți mai multe pe ClujToday și RFI.

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *